ROMANIA

JUDETUL DOLJ

CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI PLENITA

H O T A R A RE

privind insusirea variantei finale a proiectului stema comunei Plenita

Consiliul Local al comunei Plenita intrunit in sedinta ordinara in data de 30.12.2012,

Avand in vedere:

–          expunerea de motive a primarului comunei Plenita, insotit Memoriul justificativ;

–          avizul comisiei de specialitate;

–          prevederile Legii nr.102/1992 privind stema si sigiliul statului precum si prevederile HG nr.25/2003 privind stabilirea metodologiei de elaborare, reproducere si folosire a stemelor judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor;

In temeiul art.36 alin 1 si art.45 alin 1 si  din Legea nr.215/2001, –republicata-privind administratia publica locala, cu modificarile si completarile ulterioare:

H O T A R A S T E :

Art.1. Se aproba stema comunei Plenita,judetul Dolj, varianta finala, prevazuta la anexa nr.1 la prezenta hotarare.

Art.2.  Se aproba explicatia heraldica a culorilor si simbolurilor conform Anexei nr.2 la prezenta hotarare.Descrierea elementelor stemei si semnificatiile acestora sunt prevazute in anexa nr.2.

Art.3. Prezenta hotarare impreuna cu anexele nr.1 si 2 ce fac parte integranta din prezenta hotarare se va comunica prin grija secretarului comunei Plenita Consiliului Judetean Dolj in vederea continuarii demersurilor necesare privind aprobarea stemei comunei Plenita prin hotarare de Guvern.

Art.4. Secretarul comunei Plenita, dl. Marian Adrian,  va duce la indeplinire prevederile prezentei hotarari.

Presedinte de sedinta,                                                 Contrasemneaza,

Vasiloanca Aristica                                                   Secretar,  Adrian Marian

Nr.3 din 30.01.2012

Nr. 6633 din 24.01.2012

MEMORIU JUSTIFICATIV

privind stema comunei Plenita, judeţul DOLJ

DATE DESPE LOCALITATE

Istoricul localităţii Plenita

Plenita” este o straveche asezare româneasca, situata pe cele trei coline, anume alese de primii întemeietori mosneni, culmi care domina valea intinsa a izvoarelor ce alimenteaza comuna cu apa.
Cei dintâi locuitori ai comunei au stapânit culmile, care azi, devenite mahalale foarte populate, le vor fi pastrând numele Borinari, lonichesti si Badesti, desigur diminutive din Mos Borina, Mos Ionica si Mos Badea. Vlastari si urmasi se gasesc si azi printre bunii si de treaba gospodari pleniceni.Dupa hrisoave prafuite de vremi si cercetate, reiese ca vechimea satului Plenita este de peste 600 de ani cam de pe vremea întemeierii principatului muntean.

Notele cu caracter istoric ce urmeaza sunt culese dintr-o monografie a satului Plenita, pe care academicianul CS Nicolaescu-Plopsor a tiparit-o in 1926 la Craiova când functiona ca profesor la gimnaziul Principele Mircea din Plenita. Hrisovul de noblete al satului Plenita si istoricul vechimei sale il aflam dintr-un document cu data de 18 martie 1765 de la domnitorul Stefan Minai Racovita Voievod din scaunul Bucurestilor.

Din componenta actualului teritoriu al Plenitei au facut parte 4 mosii (sate) Poiana, Horodelul de Sus, Pastaia, Stramba.

Geografia

Plenita este situata in partea de vest a judetului Dolj, la 60 km de municipiul Craiova – resedinta judetului si la 16 km de Dunare (localitatea Cetate), la limita administrativa cu judetul Mehedinti si extremitatea nordica a Câmpiei Romane si a subunitatii acesteia “Câmpia Darvari”.

Este la limita intre cimpia înalta a Balacitei si cimpia joasa a Bailestiului, se învecineaza la nord cu comuna Verbita, in est comunele Orodel si Caraula, in sud comuna Unirea iar in vest si nord-vest comunele Darvari si Oprisoru (judetul Mehedinti).

Din punct de vedere geomorfologic intalnim in teritoriul administrativ al comunei atât relief de câmpie cu altitudine pana la 200 m, si care cuprinde cea mai mare parte a suprafetei, cat si relief al podisului Getic din partea de nord a comunei, cu altitudini de peste 200 m (dealul Gemeni cu 215 m).
A aparut in timpul formarii Carpatiior, in timp ce muntii se ridicau, apele marii Thetis se retrageau, prin apele de suprafata. Dovada ca a fost fund de mare sunt resturile fosiliere (melci, scoici) descoperite in nisipurile si pietrisurile din punctul Stramba, localizate in dealul cu acelasi nume.

Podisul Getic este situat la vest de Olt si a aparut in timpul formarii Carpatilor, a fost umplut in timpul erei tertiare cu sedimente transportate atât de Carpati cat si de balcani. La sfârsitul pliocenului si începutul cuaternarului se încheie procesul de sedimentare cu nisipuri si pietrisuri iar regiunea devine uscat. In dealul Stramba s-au gasit sisturi fosiliere din aceeasi perioada cu dealul Bucovat situat in vestul Craiovei.

Toata seria de intrânduri si iesinduri ale câmpiei Romane cat si in zona podisului Getic sunt opera fluviului Dunarea. Astfel, întreaga limita a Câmpiei Romane spre nord, spre podisul Getic, este un vechi abrupt de eroziune al Dunarii, care a avut ca suprafata initiala câmpia lacustra levantina, si care este pus in evidenta prin cursurile subsecvente ale vailor. Aceasta limita mai este marcata si de localitatile care ocupa cea mai mare parte a golfurilor, câmpia Dunarii in zona colinara a podisului Getic, printre care se numara si localitatea Plenita.

Geografia împrejurimilor Plenitei cuprinde o zona de câmpie care reprezinta partea dominanta si o zona colinara; dealul Stramba situat la sud, dealul Udubasnita situat la nord si alte doua coline ce strabat padurea, Padina Mare si Padina Mica, la est. Comuna este asezata pe doua coline mari cu înclinari usoare.

Solul

Solul caracteristic zonei in care este situata localitatea noastra este un sol brun de padure si cernoziom degradat care impreuna cu clima a permis de-a lungul anilor infiintarea culturilor de vita-de- vie. Printre soiurile cultivate amintim feteasca regala, sovingon blanc, muscat si cabernet. Acest lucru a permis cearea unui brand local cu care plenicenii se mandresc.

Fauna

Fauna ornitologica este relativ bogata in specii. Pe lânga pasarile comune (vrabia, ciora etc) se mai gasesc berze, rate si gâste salbatice iar in paduri si tufisuri mierla, privighetoarea, pitigoiul, sticletele, dropia a disparut dar au ramas prepelita, potarnichea, presura, prigoria, graurul si altele.
De semnalat sunt câteva specii de origine mediteraneana carcaiacul, scarabeul si lacusta marocana.
Fauna din mediul acvatic este reprezentata de crap, platica, rosioara, caras existente in lacuri antropice (helestee).

Vegetatia

In conditiile modificarii din ce in ce mai intense a peisajului natural, paralel cu cresterea numerica a populatiei si extinderea activitatii umane, asociatiile vegetale si faunistice au capatat cu totul alt aspect.

In urma cu câteva milenii, paduri masive acopereau toata suprafata situata la nord de linia localitatilor Plenita – Radovan – Calopar – Dranic – Sadova, iar la sud de aceasta linie se gaseau paduri-poenite.La o distanta de aprox. 3 km de comuna Plenita se gaseste padurea “Poiana Plenitei” care se întinde pe o suprafata de 854 ha.

Padurea este alcatuita din garnita (Quercus frainetto) si cer (Quercus cerris) fiind in felul acesta una din padurile rare din sud-estul tarii cu o asemenea alcatuire. Fiind o padure luminoasa, in afara de plante lemnoase, cresc numeroase specii de plante ierboase care incep sa înfloreasca inca de la sfârsitul lunii februarie si pana toamna târziu.

Ca plante de primavara cresc: ghiocelul (Galanthus nivalis), vioreaua (Scilla bifolia), tamaioara (Viola sp.), brândusa de primavara (Crocus moesiacus), brebenelul (Corydalis solida), spanzul (Heleborus odorus), piciorul cocosului (Ranunculus acer) etc.

Pe masura ce padurea infrunzeste, la umbra copacilor locul acestor plante este luat de alte specii botanice ce apartin atât clasei dicotiledonate cat si clasei monocotiledonate.

Din clasa dicotiledonatelor amintim: Veronica chamaedrys si Veronica serpilifolia, Potentilla argentea etc iar din clasa monocotiledonatelor se intalnesc: Poa pratensis, Poa bulbosa vivipara, Ornithogalum umbeilatum etc.

In afara de plantele citate ca plante inferioare întâlnim diferite specii de ciuperci, licheni precum si numeroase specii de muschi.

Daca in luna mai poposesti in padurea “Poiana Plenita” ochiul iti este incantat de florile rosii purpurii ale bujorului romanesc – Paeonia peregrina, Mill, care ocupa o suprafata compacta de 56 ha, dar ce se gaseste raspândit si neuniform si intamplator ca buchete sau numai cate un fir pe o suprafata de aprox. 200-500 ha in restul padurii. Paeonia peregrina, Mill Var. romanica este o planta balcanica care face parte din familia Ranumculaceae, subfamilia Paeoenioidee.

De aproape o jumătate de secol, comunitatea din Pleniţa organizează un eveniment deosebit în cea de-a doua jumătate a lunii mai: Sărbătoarea Bujorului. Pe o arie naturală protejată de circa 50 de hectare din Pădurea Pleniţa, se găseşte Poiana Bujorului, unde această varietate de bujor sălbatic de silvo-stepă – denumit Paeonia Peregrina – varietatea Sylvatica poate fi întâlnită din belşug.

Asadar, acestea sunt  cateva dintre motivele pentru care stema comunei Plenita trebuie sa cuprinda: bujorii din padurea Plenita, fructele din padurea de stejar a comunei si strugurele din podgoria Plenitei.

Primar,

Mihai Puiu Calafeteanu

Anexa nr.2 la HCL nr.3/2012

Judetul DOLJ

Consiliul Local al comunei Plenita

“STEMA COMUNEI PLENITA”

Descrierea si semnificatiile elementelor insumate ale stemei

comunei PLENITA, din judetul Dolj.

Descrierea heraldica a stemei:

Scut triunghiular cu marginile rotunjite,taiat de un brâu de zid din argint în trei arcade, coborât la mijloc.

Sus, pe aur, trei flori de bujori roşii cu tije verzi între două perechi de ghindă naturală.

Jos, pe roşu, un ciorchine de strugure de aur cu frunze asemenea

Scutul este timbrat cu o coroana murala de argint cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor stemei:

Scutul triunghiular respecta convetia nationala privind stemele comunale.

Coroana murala cu un turn crenelat semnifica faptul ca localitatea are rangul de comuna.

Brâul de zid, cu ale sale trei arcade şi coborât la mijloc, trimite la aşezarea geografică a comunei Pleniţa, unde se poate întâlni atât relief de câmpie, cât şi relief mai înalt, mai precis trei dealuri si două coline care, prin poziţia lor geografică, protejează localitatea.

Cei trei bujori roşii sugerează existenţa Rezervaţiei de bujori sălbatici de la Pleniţa, iar strugurele de aur sugerează bogăţia solului.