“Plenita” este o straveche asezare româneasca, situata pe cele trei coline, anume alese de primii întemeietori mosneni, culmi care domina valea intinsa a izvoarelor ce alimenteaza comuna cu apa.
Cei dintâi locuitori ai comunei au stapânit culmile, care azi, devenite mahalale foarte populate, le vor fi pastrând numele Borinari, lonichesti si Badesti, desigur diminutive din Mos Borina, Mos Ionica si Mos Badea. Vlastari si urmasi se gasesc si azi printre bunii si de treaba gospodari pleniceni.

Cele mai vechi urme de vietuire, pe teritoriul de astazi al localitatii Plenita, judetul Dolj, au fost descoperite înca din comuna primitiva, în anul 1970 au fost efectuate sapaturi arheologice in satul Castrele Traiane – Plenita, în locul numit “Cetatuia lui Matei Bardau” de catre Institutul de Arheologie Bucuresti. Acestea au dat la iveala o întinsa asezare fortificata cu un sant de aparare de forma circulara, apartinând culturii Cotofeni din perioada de tranzitie spre epoca bronzului. S-au gasit cu aceasta ocazie locuinte de suprafata cu vetre de foc în interior si s-au colectionat numeroase resturi ceramice caracteristice culturii sus mentionate.

Fauna ornitologica este relativ bogata in specii. Pe lânga pasarile comune (vrabia, ciora etc) se mai gasesc berze, rate si gâste salbatice iar in paduri si tufisuri mierla, privighetoarea, pitigoiul, sticletele, dropia a disparut dar au ramas prepelita, potarnichea, presura, prigoria, graurul si altele.
De semnalat sunt câteva specii de origine mediteraneana carcaiacul, scarabeul si lacusta marocana.
Fauna din mediul acvatic este reprezentata de crap, platica, rosioara, caras existente in lacuri antropice (helestee).

In conditiile modificarii din ce in ce mai intense a peisajului natural, paralel cu cresterea numerica a populatiei si extinderea activitatii umane, asociatiile vegetale si faunistice au capatat cu totul alt aspect.
In urma cu câteva milenii, paduri masive acopereau toata suprafata situata la nord de linia localitatilor Plenita – Radovan – Calopar – Dranic – Sadova, iar la sud de aceasta linie se gaseau paduri-poenite.

Solul caracteristic zonei in care este situata localitatea noastra este un sol brun de padure si cernoziom degradat.

Clima este temperata. Temperatura oscileaza in medie intre -3°C (in ianuarie) si +23°C (in iulie), ceea ce reprezinta o amplitudine anuala de 26°C, liniile absolute ating -30°C (in ianuarie si februarie), iar maximile 40°C (in august) reprezentând o amplitudine de 70°C.

Cea mai mare parte a teritoriului are depozite de terasa foarte favorabile dezvoltarii culturilor agricole; mai rar in extremitatea nordica apar depozitele câmpiei colinare a podisului Getic reprezentate prin argile, nisipuri, pietrisuri. In aceasta parte se dezvolta cu precadere culturile de vita de vie si pomi fructiferi. Reteaua hidrografica de suprafata este reprezentata prin vai, prin cursuri intermitente (numai in timpul ploilor sau primavara la topirea zapezilor) si care sunt tributare indirect fluviului Dunarea. In extremitatea nord-vestica a teritoriului se gaseste valea Padina Mare iar localitatea Plenita este strabatuta de la nord-est la sud-est de o vale seaca numita Ududoi. Plenita are un singur rausor numit Eruga in partea de est, care se varsa in Dasnatui.

Plenita este situata in partea de vest a judetului Dolj, la 60 km de municipiul Craiova – resedinta judetului si la 16 km de Dunare (localitatea Cetate), la limita administrativa cu judetul Mehedinti si extremitatea nordica a Câmpiei Romane si a subunitatii acesteia “Câmpia Darvari”.

Este la limita intre cimpia înalta a Balacitei si cimpia joasa a Bailestiului, se învecineaza la nord cu comuna Verbita, in est comunele Orodel si Caraula, in sud comuna Unirea iar in vest si nord-vest comunele Darvari si Oprisoru (judetul Mehedinti).