Cea mai mare parte a teritoriului are depozite de terasa foarte favorabile dezvoltarii culturilor agricole; mai rar in extremitatea nordica apar depozitele câmpiei colinare a podisului Getic reprezentate prin argile, nisipuri, pietrisuri. In aceasta parte se dezvolta cu precadere culturile de vita de vie si pomi fructiferi. Reteaua hidrografica de suprafata este reprezentata prin vai, prin cursuri intermitente (numai in timpul ploilor sau primavara la topirea zapezilor) si care sunt tributare indirect fluviului Dunarea. In extremitatea nord-vestica a teritoriului se gaseste valea Padina Mare iar localitatea Plenita este strabatuta de la nord-est la sud-est de o vale seaca numita Ududoi. Plenita are un singur rausor numit Eruga in partea de est, care se varsa in Dasnatui.

A curs Dunarea pe la Plenita?
Infatisarea actuala a teritoriului României este rezultatul modificarilor scoartei terestre de-a lungul erelor geologice, sub actiunea factorilor din interiorul si de la suprafata acesteia. Acesti factori au determinat avansari sau retrageri succesive ale marilor, etape de intensa activitate erogenetica, procese de eroziune, in special fluviala, modelând in permanenta scoarta terestra. Evolutia pamântului romanesc este direct legata de evolutia Europei.
In urma cu 22 milioane de ani, in a doua parte a erei Neozoice, teritoriul actual al României era acoperit, cu exceptia Carpatilor, de apele oceanului Thetys, care separa Europa de Africa. Continuarea erogenezei a dus la fragmentarea Thetysului, la formarea Marii Mediterane, a Marii Negre, a Marii Caspice, cu o configuratie diferita de cea actuala.
Cu 2 milioane de ani in urma, la începutul erei cuaternare, odata cu încheierea ridicarii Carpatilor si a Subcarpatilor, au inceput sa se formeze noi zone de uscat. Astfel, de sub apele unui lac dulce, care ocupa aproape toata partea de sud a tarii, datorita depunerii pietrisurilor si a nisipurilor transportate de râuri, din zonele mai inalte, s-a format cu timpul, Podisul Getic. Partea de vest a acestui podis este, insa, in buna masura, rezultatul depunerii a mari cantitati de aluviuni de catre Dunare, la iesirea din defileu.
In urma cu zeci de mii de ani, in Pleistocenul Inferior, se accentueaza retragerea apelor lacului extracarpatic, spre sud si est.
In acea perioada, Dunarea curgea pe aliniamentul, care separa in prezent: in partea de vest, Podisul Getic de Câmpia Romana, adica pe directia Drobeta Turnu-Severin – Vanju Mare – Plenita. Deci, in urma cu zeci de mii de ani, Dunarea a curs pe la Plenita.
Datorita miscarilor epirogenetice negative, de afundare a scoartei terestre din zona localitatilor Lom, din Bulgaria, situata exact la sud de Plenita, scoarta se inclina usor. In aceasta perioada, se formeaza cea mai veche terasa a Dunarii din estul Defileului Cereasa Cearangu, inalta de 130-160 m. Denumirea terasei, bine dezvoltata pe teritoriul Plenitei, provine de la dealul Cearangu (157,6 m), situat la sud-vest de localitate, ce se prezinta astazi ca un martor al eroziunii. La sud de terasa Cearangu, Dunarea a format, mai târziu alte patru terase.
Lipsita, in prezent, de apa curgatoare permanenta, pe la Plenita a curs, totusi, in urma cu zeci de mii de ani Dunarea.