“Plenita” este o straveche asezare româneasca, situata pe cele trei coline, anume alese de primii întemeietori mosneni, culmi care domina valea intinsa a izvoarelor ce alimenteaza comuna cu apa.
Cei dintâi locuitori ai comunei au stapânit culmile, care azi, devenite mahalale foarte populate, le vor fi pastrând numele Borinari, lonichesti si Badesti, desigur diminutive din Mos Borina, Mos Ionica si Mos Badea. Vlastari si urmasi se gasesc si azi printre bunii si de treaba gospodari pleniceni.Dupa hrisoave prafuite de vremi si cercetate, reiese ca vechimea satului Plenita este de peste 600 de ani cam de pe vremea întemeierii principatului muntean.
Notele cu caracter istoric ce urmeaza sunt culese dintr-o monografie a satului Plenita, pe care academicianul CS Nicolaescu-Plopsor a tiparit-o in 1926 la Craiova când functiona ca profesor la gimnaziul Principele Mircea din Plenita. Hrisovul de noblete al satului Plenita si istoricul vechimei sale il aflam dintr-un document cu data de 18 martie 1765 de la domnitorul Stefan Minai Racovita Voievod din scaunul Bucurestilor. Acest hrisov a apartinut dlui Nicolae Potarca din Plenita. Aici se spune ca se întareste mosnenilor “din Horodelul de Sus l Strâmba ot Sud Mehedinti” (Horodelul de Sus este numele vechi al Plenitei, pe când Plenita era numele de odinioara ai satului Poiana), niste pamânt pe care acestia il aveau din batrâni, “ca buna si dreapta mosie de mostenire, inca de mai denainte vreme câstigata despre mosii lor de la raposatul Dan Voevod pentru dreapta slujba lor, cu care s-au fost aratat, dupa cum am vazut Domnia mea hrisovul raposatului Gavrila Moghila Voevod ot leat 7182 si tot au stapanit-o ei cu neamul lor in pace”. Gavrila Moghila domnind intre anii 1618-1620 se pune întrebarea: care poate fi acel Dan, care a dat mosie plenicenilor?
Dintr-un al doilea hrisov cu data de 4 mai 7125 (adica 1617), de la Ion Alexandru Voevod, feciorul lui Ilias, se vede ca acele mosii au fost daruite “din zilele batrânului si raposutului Dan Voda si frate-sau Mircea Voda” prin urmare este vorba de Dan l, fratele lui Mircea Cel Batrân, amândoi fii ai lui Radu II, intemeietorul manastirii Tismana. Si cum acest Dan a domnit pe la 1385-1386, urmeaza ca intemeierea satului Plenita este anterioara acestei date, si deci vechimea sa este mai mare de 619 ani.
“Dar drept sa spun, – mai adauga CS Nocolaescu Plopsor, – pe mine ma cam pune pe gânduri acel batranu Radu Voevod. Sa nu fie asta Radu Negru Voda, descalecatorul Munteniei?”
Continuând istoricul comunei, autorul arata ca, pe timpul domniei lui Radu Voda Serban, care a domnit intre anii 1602-1610, cel ridicat cu puterea si barbatia boierilor Buzesti, acestia adusesera para asupra satelor Plenita si Pastaia, luandu-le “toate cartile de mostenire, fara cale si fara dreptate”. Buzestii cotropisera si satul Risipitii, amenintând si Orodeiul cu aceiasi soarta.
Acesti boieri, de neam mare, si viteji se bucurau de multa trecere la curtea voievozilor, fiind si tare bogati in acelasi timp. Astfel sotia banului Radu Buzescu stapânea nu mai putin de 120 de sate.
Acesti “viteji neîntrecuti, luptau sa-si apere tara, faceau biserici si le inzestrau cu multe mosii, dar tot in vremea aia isi întindeau stapânirea peste mai multe sate, luând pe unele cu sila cum au luat Risipitii si Plenita”.
Mosia Plenita, cotropita de Buzesti, a fost facuta danie manastirii Caluiu de catre Radu Buzescu Clucerul. La acesta manastire s-au pastrat hrisoavele plenitei, pana ce Caluiul a devenit metoh al manastirii Sf.gheorghe din Bucuresti, unde le-au dus apoi.
Dupa un hrisov de la Stefan Racovita Voda de la 1765, vedem ca mosia Horodelul de Sus (sau Plenita) a fost impartita in 15 curele, distribuindu-se pamântul la toti câti se trageau din cei “cinci mosi mari” de la obârsie, carora le daduse mosia Dan Voevod. Aici se vorbeste de sapte mosi, anume: Botosariul, Ursariul, Danila, Stania poreclit si Tiganelea, Coaesul, Stoian sin Dragul si Simion sin Dragota Negoescui.
Din vrednicii mosneni, pomeniti prin vechile hrisoave, se gasesc inca descendenti printre locuitorii de azi ai comunei. Un document din 1629, de la Ilias Voda, dat câtorva carauieni si unuia Gligorie, ginerele lui Miut, ca sa stapâneasca mosia in Cucuieti (un sat care a disparut), vedem ca acel Gligore “au marturisit cu multi oameni buni din Plenita, anume Tiganelea si Giurca si Oprea Fortan”. lata cele mai vechi nume de pleniceni pe care le-am putut afla din hârtiile vechi.
In Arhivele Olteniei din 1927, nr. 29, articolul “Note despre Plenita-Doljiu”, Tudor lonescu spune “stanepoti de mosneni din acel timp sunt azi bunaoara D-l loan Poarta, avocat si proprietar, fost primar al Plenitei, descendent al lui Oprea Fortan cei de acum 300 de ani si tot asa D-l Ion Giurca”.
Se mai pomeneste in hrisoave, pe la 1765, de Dumitru Penga, Stoica, Oancea, din a caror tulpina mai sunt si inca urmasi. Din hrisoavele de la 1617 si 1647, de la Alexandru Voda Ilias si Matei Basarab mai notam inca pe mosnenii Stanislav, Neagoe, Targovisteanul, Dragota, Aldea, Bogdan, Mosciorul, Lupul, Stancuta, Ciorovita, Nistor, Popa, Radoslav, Tiganelea, Botosaru, Ursarii “si cu toti fratii lor si cu toata ceata lor si cu feciorii lor, câti Dumnezeu le va da, ca sa fie a lor mai sus zisul sat Plenita si Horodel”.
Din componenta actualului teritoriu al Plenitei au facut parte 4 mosii (sate) Poiana, Horodelul de Sus, Pastaia, Stramba.
Pastaia si Stramba au disparut iar locuitorii s-au dus la cele care au ramas. In scurta domnie Dan nu a avut vreme sa dea hrisoave de stapânire supusilor sai dupa obiceiul vechi. In aceasta scurta domnie poate ca nici nu a avut cu ce slujba sa-l ajute mosii Horodelului si ai Plenitei cu Pastaia pe domn, mai degraba ca Dan sa fi întarit o danie facuta de alti domni dinaintea Iui. De altfel, asa era obiceiul “ca rând pe rând cum vin domnii la cârma tarii sa întareasca prin hrisoave stapânirea ca sa ramâna nestramutata dupa cum a vroit domnul care a dat, punând de multe ori si blestem asupra domnului care urmând dupa el nu va intari la rândul lui aceasta danie”.
“Plenita si Pastaia au avut hrisoave de la Dan VV si frateso Mircea VV si batranu Radu VV si in zilele lui Vintila VV si Radu VV cel Frumos si in zilele lui Moise VV asisderea si in zilele lui Petrascu VV si Mircea VV si fiulseu Michnea VV si la Petru VV Cercel si in zilele lui Stefan VV si la Mihaiu VV si la Simion VV si la toti domni mai sus zisi, au stapânit satul Plenita si Pastaia si ale lor mosteniri si hotare mai sus zise si multe multe alte carti”.
lata si blestemul pus de Alexandru Ilias: ” inca si blestem am pus domnia mea dupa mergerea domniei mele, pe care o va orandui D-lu D-zeu sa fie domn Terei Romanesti,origini fii domniei mele seau din neamul nostru acri din alte semintii, de va cinsti si va inoi aceasta carte a Domniei mele, pe acela D-lu D-zeu se Iu cinsteasca si sa Iu intareasca in domnia lui si in ceriu va se fie sufletul lui, iar de nu va cinsti si nu va intari aceasta carte a Domniei mele pe acela D-lu D-zeu sa-l repuie”.
Dupa parerea arheologului CS Nicolaescu Plopsor, Dan Voda nu putea da decât câtorva insi din sat mosia, nu mai acelora care-l ajutasera, deci satul nu avea doar cinci bordeie, ci era mai mare având doar cinci stapâni. Ceilalti munceau la ei in dijma si tot asa faceau si cu cei care veneau. Nu puteau sa fie toti stapâni pe mosia satului.
Plenicenii au luptat pentru recapatarea libertatilor lor la mai multi domni printre care: Petru cei Tânar (1559-1568), Mihai Viteazul (1593-1601), Radu Serban (1602-1610) s.a. Plenicenii si Risipicenii au fost cotropiti de Buzesti si au fost rumaniti. Ei s-au plâns domnitorului si acesta a dat legea celor 12 boieri prin care boierii au jurat pentru ei, ca Buzestii nu au nici-un amestec cu mosia.
Atunci boierii au cerut legea celor 24 de boieri pentru ca sa-i acopere pe cei 12 sau sa-l supuie. Domnul Mihnea Voievod a acceptat spusele Buzestilor, atunci ei le-au luat mosia si cartea ce au avut, astfel ca Buzestii au stapânit in continuare mosia. Din nou plenicenii merg si se plâng domnului. Acesta judecând drept si luând in considerare cartile aduse lasa locuitorilor satului in continuare aceasta mosie pentru ei si urmasii lor.